Cum se construiește identitatea unei biblioteci (VI). Logo și slogan (Addenda)

(N.B.: Articol apărut și în revista Biblioteca nr. 10 / 2015)

Ziceam data trecută că un logo și un slogan de bibliotecă eficient construite trebuie să transmită publicului o promisiune.

Ce fel de promisiune? Vedeți în clipul de mai jos:

Bogdan Ghiurco

Anunțuri

Cum se construiește identitatea unei biblioteci (V). Logo și slogan

(N.B.: Articol apărut și în revista Biblioteca nr. 10 / 2015)

La noi, majoritatea bibliotecilor publice își construiesc identitatea (individualitatea) pornind de la logo. Și se opresc aici.

Doar că logo-ul și sloganul (din păcate, aproape deloc folosit în România) își au locul mai la coadă în strategia noastră. Ele trebuie, la fel ca orice alt element de identitate despre care am vorbit până acum, să fie construite pornind de la valorile instituționale. Acestea sunt începutul și sfârșitul, Alpha și Omega, miezul din pâine, atunci când concepem identitatea unei organizații.

Definiții (am să le amintesc pe scurt, fiindcă toată lumea știe despre ce e vorba)

Logo-ul (prescurtare de la logogramă, din greacă: logos – cuvânt și grama – scriere), numit uneori și siglă, este un element grafic folosit pentru identificarea unei firme, produs, organizații, eveniment, campanii etc.

Sloganul este o frază memorabilă care rezumă felul în care publicul trebuie să perceapă o anumită instituție / firmă / produs. Sloganul transmite (potențialului) beneficiar acea însușire unică pe care instituția nostră o are.

Funcțiile logo-ului și sloganului

În primul rând, să existe!

Apoi, să circule! Este esențial ca logo-ul, însoțit de slogan, să apară pe toate documentele, în antet, pe site-ul instituției, pe pliante, pe materialele promoționale… Pe pagina de Facebook!!! Personal, am fost uimit să văd că, la fotografia de profil, cele mai multe biblioteci au poza sediului central. O clădire!!! Cum ar fi ca cei de la BMW să folosească poza fabricilor din Bavaria drept carte de vizită? Vi-i imaginați? Hmmm… Și atunci noi de ce-o facem?

Cum trebuie să fie un logo și un slogan?

Clare, unice, relevante pentru produsul promovat, inspirate de valorile organizației, atrăgătoare și memorabile.

Trebuie construite conform principiul KISS (Keep It Short and SimpleFii Simplu şi Concis). Fiindcă ceea ce este simplu se memorează ușor. Și noi asta urmărim în conceperea lor: să croim în mintea publicului reflexul de a se gândi imediat la instituția noastră atunci când le întâlnesc.

Pentru a ilustra cel mai bine cum trebuie să fie un logo și un slogan, am să combin două exemple. Sloganul Bibliotecii Publice Boston, Cărțile sunt doar începutul, se potrivește perfect logo-ului Bibliotecii Publice Dover:

fsdÎmpreună, ele transmit un mesaj puternic, profund și memorabil: cărțile sunt (doar) rădăcinile unei comunități puternice. Iar rodul și scopul existenței noastre, ca instituție publică, sunt oamenii, diversitatea și unicitatea lor.

Pentru o și mai bună lămurire, am să includ mai jos și alte exemple de succes, împreună cu valorile (mesajul) pe care, cred eu, le transmit.

Cum NU trebuie să fie un logo și un slogan?

În primul rând, nu trebuie să fie o operă de artă. Scopul lor este să fie memorabile, nu să producă catarsis. Gândiți-vă numai la mașini. Renault-ul are ca siglă un romb, Mercedesul – o stea în trei colțuri, iar Dacia – un desfăcător de sticle (asta e!). Cele mai de succes mărci au logouri și sloganuri uimitor de simple. Aceasta este rețeta! Urmați-o!

Apoi, logo-ul și sloganul nu trebuie să fie atotcuprinzătoare. La noi, sunt biblioteci care au în logo și-o carte, și-o pană sau un stilou, și-o bucată de sediu, eventual și portretul patronului spiritual. E prea mult! Oamenii știu deja că jobul nostru sunt cărțile, știu cine-i protectorul instituției (fiindcă e trecut în denumire), știu cum arată o clădire.

Prin logo și slogan, trebuie să le transmitem altceva. Trebuie să le facem o promisiune: că se vor simți bine, că vor intra într-o lume fascinantă, că îi prețuim pe fiecare în parte, ca cetățean și individ, că scopul pentru care existăm sunt ei.

Iar după ce facem această promisiune, vine partea cea mai grea. S-o respectăm!

P. S.: În 2011, Biblioteca Orășenească Târgu Frumos, județul Iași, unde lucrau trei bibliotecare foarte inimoase (din păcate, una a plecat la primăria orașului), s-a rebranduit, ca urmare a interacțiunii cu sfaturile mele și a inițiativei și muncii lor.

Merită atenția noastră, cred.

r

Bogdan Ghiurco

Cum se construiește identitatea unei biblioteci (IV). Brandul numit bibliotecă

(N.B.: Articol apărut și în revista Biblioteca nr. 10 / 2015)

Când auzi „mașină germană”, până să apuci să te gândești la o marcă anume, creierul tău deja procesează: „fiabilitate”, „eleganță”, „siguranță”… Astea sunt cuvintele care-ți vin în creier.

Când auzi bibliotecă, primul lucru la care-ți fuge mintea este cartea. Apoi, în funcție de experiența fiecăruia, s-ar putea să te gândești fie la un loc prăfuit, cu personal înțepat, fie la bibliotecara din copilărie, care te ajuta la teme și-ți dădea sâmbăta desene animate.

Etimologic vorbind, termenul de brand (eng.) vine de la o practică a crescătorilor de animale, care constă în însemnarea cu fierul înroșit a vitelor dintr-o cireadă, pentru a fi ușor de identificat cui aparțin și este, mai mereu, tradus la noi prin cel de „marcă”.

Dar brandul este mult mai mult decât atât. El înseamnă, mai degrabă, totalitatea informațiilor captate și interpretate de către (potențialul) beneficiar, intrat în contact cu instituția și serviciile noastre.

Brandul este, pentru o organizație, tot ce ține de imagine. Este, dacă e să revenim la etimologie, senzația (percepția, sentimentul) înroșită cu fierul în mintea beneficiarului despre instituția sau serviciile noastre.

Ca în reclama de mai jos, în cazul blondei.

Biblioteca înseamnă, în acest moment istoric, un spațiu în care se vorbește în șoaptă, cu oameni care studiază și personal degrabă vărsătoriu de „șșșt”-uri.

Lucrurile se pot însă schimba: acum 10-15 ani, brandul Coca-Cola însemna sărbători în familie, Occident, Moș Crăciun. Astăzi este asociat cu obezitatea, cancerul și eventual cu spălatul vasului de toaletă în lipsă de clor.

Oamenii atribuie produselor / serviciilor / organizațiilor semnificații și senzații care, uneori, nu au nicio legătură cu ele. Acestea se construiesc sau, dimpotrivă, se distrug, se pierd.

De aceea, ține doar de noi ca brandul de bibliotecă să fie legat pe viitor în mintea oamenilor de un mediu deschis, prietenos, activ, de un templu mai degrabă al comunității, decât al culturii.

Elementele brandului

Brandul unei organizații / biblioteci este, de regulă, alcătuit din următoarele elemente:

  • Nume. Cum am mai zis și în primul articol din serie, denumirea bibliotecii este, în general, una dată în memoria unei personalități. Asta e regula din moși strămoși, dar puțină imaginație i-ar ajuta pe oameni să recunoască mai ușor biblioteca noastră din rândul altora. Spre exemplu, dacă vrem neaparat să-l cinstim pe Eminescu și, în condițiile în care mai există (probabil) alte câteva zeci de biblioteci cu numele ăsta în țară, de ce să n-o denumim „Hyperion” ori „Luceafărul”?… Sau de ce mai toate bibliotecile și filialele pentru copii se cheamă „Ion Creangă”? Când „Nică” sau „Prepeleac” transmit mult mai multă unicitate și bună dispoziție?
  • Logo. Este elementul vizual care permite recunoașterea unui produs. (Nu intru în detalii acum, fiindcă pentru acest subiect și pentru slogan am pregătit un articol întreg).
  • Slogan. Este rezumarea în câteva cuvinte memorabile a felului în care publicul trebuie să perceapă instituția noastră.
  • Culori. Aceeași combinație de două-trei culori, folosită și în logo, trebuie să se regăsească în designul tuturor mijloacelor de promovare (site, afișe, semne de carte etc.) și, eventual, în amenajarea ambientului bibliotecii (mobilier, semnalistică la raft etc.). Despre semnificația fiecărei culori în parte, găsiți AICI un minimum de informații.
  • Alte elemente vizuale. Spre exemplu, în lume, există biblioteci întregi cu spațiul amenajat în jurul conceptului de copac, care simbolizează dezvoltare, diversitate, rădăcini comune și solide. Aveți două exemple mai jos:
Biblioteca Publică din Bloomington, Indiana
Biblioteca Centrală din Singapore
Biblioteca Centrală din Singapore
  • Forme, design, arhitectură. Când este fizic și material posibil, clădirea bibliotecii trebuie să devină un element de identitate. Ea trebuie să fie unică, ba mai mult, un model de arhitectură: cu spațiul construit în jurul serviciilor, și nu invers. Două exemple am de oferit aici. Primul este cel, de neatins, al Bibliotecii Publice Seattle (N. B.: filmul este subtitrat):

Al doilea exemplu, unul pământesc, de adaptare la realitatea românească, este Biblioteca din șură (comuna Moșna, județul Sibiu), locul în care baloții de paie au fost transformați în mobilier. Dați click AICI, AICI și urmăriți clipul de mai jos (deși nu e pe deplin lămuritor):

A investi în imaginea unei biblioteci (a construi un brand coerent) nu ține doar de promovare, așa cum, de regulă, se crede. Ci este expresia vie a asumării valorilor declarate, a misiunii și a viziunii instituționale. Este forma cea mai palpabilă pe care o ia mesajul nostru organizațional către public.

Trebuie avut mare grijă ce și cum transmitem, fiindcă publicul se lasă scurtă vreme înșelat: chiar și în cazul „Always Coca-Cola” („Întotdeauna Coca-Cola”), veșnicia n-a durat decât câțiva ani.

Bogdan Ghiurco