Cum se construiește identitatea unei biblioteci (VI). Logo și slogan (Addenda)

(N.B.: Articol apărut și în revista Biblioteca nr. 10 / 2015)

Ziceam data trecută că un logo și un slogan de bibliotecă eficient construite trebuie să transmită publicului o promisiune.

Ce fel de promisiune? Vedeți în clipul de mai jos:

Bogdan Ghiurco

Anunțuri

6 gânduri despre &8222;Cum se construiește identitatea unei biblioteci (VI). Logo și slogan (Addenda)&8221;

  1. Am apreciat inițiativa lui Bogdan când a început seria ”Cum se construiește identitatea unei biblioteci”; mă bucuram că cineva este preocupat de cum trebuie să fie o bibliotecă, pornind de la viziune,misiune și valori. Eram sigur că ne va arăta ce trebuie să facă biblioteca pentru ca ”să fie”. Ce trebuie să ofere oamenilor, pentru ca aceștia să o considere folositoare lor.
    Greșeala mea, n-am fost atent la titlu: cum să construiești o identitate, nu cum să o capeți. Pentru a vinde un produs, îi construiești un ambalaj atrăgător, de la o frumoasă / interesantă poveste, până la formă, culori și marcă. De la dăruirea cu care a fost făcut produsul, până la respectul pentru cumpărător. Și, mai ales, strategia de comunicare, cum că produsul își merită prețul, că este un chilipir. Construiești o identitate care are mai mult sau mai puțin legătură cu realitatea produsului. De obicei, mai puțin.
    A căpăta o identitate, presupune un feed-back: oferi ceva necesar comunității, iar ea, comunitatea, te recunoaște ca atare.
    Știu că marketingul este la modă, mai ales cel de bibliotecă. Am auzit mulți bibliotecari, de pe unde am fost, că ar trebui să învățăm cum să ne vindem (în ideea că deja facem tot ceea ce trebuie și numai asta ne mai lipsește ca să avem succes; sau impact).
    În țările unde cetățenii votează modul în care se împarte bugetul provenit din taxele locale, biblioteca publică ar avea un motiv să ”se vândă bine”; la noi, societatea civilă nu are nici un cuvânt de spus în fața forurilor locale, indiferent de cât oferă biblioteca, indiferent de nepăsarea administrației față de serviciile pe care biblioteca trebuie să le ofere comunității. Și nici nu avem instituții care oferă servicii la concurență cu biblioteca publică.
    Atunci, de ce să înveți cum să te vinzi, ca să pară că ești, în loc să înveți cum să faci, ca chiar să fii? Cui folosește?
    În general, cei care nu pot să fie la înălțimea standardelor, a tradiției sau a orgoliilor, se prefac, măsluind realitatea. Și ca să pară credibili, au nevoie de o formă, de un cadru pe măsura rezultatelor fabricate. Trebuie să învețe cum să îl construiască și cum să îl comunice.
    Seria de articole de până acum – poate nu s-au terminat, poate vom afla din ele și cum să facem – este un exemplu excelent despre cum să-ți construiești imaginea.
    Mult succes celor care au apucat-o pe drumul ăsta!

    1. 1. „Cui folosește sa te vinzi?”, zici tu, „când nici nu avem instituții care oferă servicii la concurență cu biblioteca publica”.
      Nu e chiar așa. În cazul bibliotecii publice, orice altă instituție sau structură care concurează cu noi pentru timpul (non)utilizatorului reprezintă competiție! Aici intră și exemplul cel mai evident, bibliotecile specializate, dar și teatrele, parcurile, mall-urile, orice. De asta trebuie să ai o imagine și servicii bune. Ca omul să își dorească să petreacă timpul la tine și nu în oriunde altă parte.
      2. ” Construiesti o identitate care are mai mult sau mai puțin legătură cu realitatea produsului. De obicei, mai puțin.”
      Într-adevăr, trebuia să afirm undeva în cadrul articolelor că este esențial să acoperi în realitate ceea ce pretinzi prin vorbe. Că nu poți păcăli publicul declarând chestiuni mărețe despre tine decât o singură dată, până-ți calcă pragul.
      3. Articolele se ocupă strict de identitate (imagine, dacă vrei). Ele nu vorbesc despre cum trebuie să fie serviciile unei biblioteci, fiindcă atunci ar fi fost mult prea lungi, s-ar fi amestecat concluziile și s-ar fi creat confuzie printre cititori.
      Dar m-ar bucura să le scrie cineva. Care se pricepe. Care are exemple și din țară, și din străinătate. Care știe și cum se formulează un articol. Adică tu. Te bagi?

      1. 1. Eu nu văd lucrurile chiar așa… Cu bibliotecile specializate, nu trebuie să concurăm (ca bibliotecă publică), ar fi total neproductiv. Sunt niște reguli biblioteconomice pentru o achiziție eficientă, ca să rezolvi și gradul de satisfacție al utilizatorului obișnuit și să ai un cost convenabil. La fel, cu teatrele sau opera; cine vrea să se bucure de un spectacol, acolo se duce! Cu parcurile și mall-urile, da, putem concura într-o oarecare măsură, dar este suficient să avem serviciile dorite. Când s-a deschis parcul Pallace și oamenii au văzut că pot sta pe iarbă fără restricție, au dat năvală, fără să primească afișe și fluturași în anumite aceleași culori; a fost suficient să existe serviciului dorit.
        Nouă (bibliotecilor publice) ne lipsește în general spațiul amplu și fondurile pentru a-l amenaja, lucruri care nu țin de știința și / sau putiința bibliotecarilor.
        3. La spațiile mici existente, la noi sau în județ (și pe unde or mai fi), este greu să generalizezi; soluțiile sunt punctuale, adaptate fiecărei situații în parte. Adică, exact cu ce se ocupa Compartimentul în care lucram, până să-i fie restricționată activitatea în teren.
        Dacă ar fi totuși să generalizez, pentru bibliotecile mici, aș relua sfaturile date în fiecare an:
        În principiu, o bibliotecă publică este eficientă dacă este utilizată de un număr mare de persoane.
        Pentru aceasta, biblioteca trebuie să le ofere servicii diversificate, cum ar fi:
        = de lectură: se măsoară prin numărul de documente difuzate; poate fi crescut prin:
        a – achiziție constantă de cărți, reviste și ziare:
        – cantitativ, să poată fi înlocuit integral fondul de documente o dată la 10 ani
        – calitativ, să corespundă nivelului de educație și intereselor de lectură (de plăcere, de informare și instruire) a membrilor comunității
        b – spațiu accesibil, plăcut, pentru consultarea documentelor în bibliotecă
        – reducerea spațiului ocupat de colecțiile de carte prin eliminarea documentelor uzate și păstrarea doar a celor care sunt solicitate, până la un minimum de 1 document pe cap de locuitor (și cum un bibliotecar poate servi până la 2500 locuitori, aș reduce spațiul ocupat de rafturi până la un minim necesar pentru 2500 volume, care să circule continuu)
        c – micșorarea distanței între bibliotecă și utilizator, prin:
        – împrumut la domiciliu pentru persoanele care nu se pot deplasa
        – deschiderea unei filiale în unul din satele / cartierele componente
        – împrumut prin intermediar
        = de comunicare și socializare: se măsoară prin numărul de vizite (frecvență) ale utilizatorilor; poate fi crescut prin:
        a – Centru internet funcțional:
        – spațiu suficient, amenajat în mod plăcut, încălzit iarna și răcorit vara
        – conexiune internet rapidă
        – echipamente IT întreținute corect, funcționale
        – creșterea numărului de calculatoare conectate la internet
        – conexiune internet wireless (fără fir) pentru laptopuri
        b – Cluburi (pentru șah, femei, agricultori etc.) cu activități periodice
        c – Ludotecă – spațiu de joacă dotat cu jocuri și jucării care se pot împrumuta și acasă
        d – activități legate de evenimente ocazionale (începutul și sfârșitul anului școlar, Săptămâna altfel, Nocturna bibliotecilor, Zilele deschise ale bibliotecii, Zilele comunei / orașului, Ziua femeii, a copilului, a bibliotecarului etc., sărbători religioase ș.a.m.d.
        Pentru bibliotecile județene…în contextul actual, în care managerul numit politic este eficient în a asigura fondurile și spațiul de funcționare necesar, aș înființa postul de metodist conform C.O.R., pe care metodist l-aș plimba continuu (cu săptămânile) pe la toate serviciile, pentru a-m da soluții de eficientizare a proceselor și, implicit, pentru servicii noi, necesare.
        NU AȘ CĂUTA SĂ CONSTRUIESC O IMAGINE… aș lăsa-o să se construiască singură.

  2. Avem viziuni diferite. Eu insist totuși că un produs bun are nevoie obligatoriu și de o imagine bună. Fiindcă publicul, mai ales în ziua de azi, se vede mai mereu nevoit să aleagă între două sau mai multe produse, cel puțin la fel de bune. De aici tot efortul nostru.
    E ca la un roman: oricât de fascinant ar fi conținutul, dacă nu-i faci o copertă atrăgătoare, o promovare pe toate mediile, dacă nu-i pregătești niște recenzii bune, o expunere, o distribuție, o vizibilitate, omul se va îndrepta spre altă carte, poate mai proastă, dar mai eficient pusă în lumină.

  3. Produsele – serviciile bibliotecii publice în România, altele decât cele tradiționale – sunt puține. Afli despre ele și (sau, mai ales) prin colportaj, din gură în gură. Greu e să faci serviciul bun, adică necesar, dorit.
    Articolul tău, primește valoare adăugată pentru că ai pus o poză cu papion și zâmbet larg?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s