Conferința națională a ANBPR va avea loc la Iași: 5-7 octombrie 2016

iasiStimați membri ai ANBPR Iași,

Suntem onorați că, la un an de la reprimirea în organizație, Bibliotecii Județene Gh. Asachi Iași și filialei ANBPR Iași le-a fost acordată încrederea de a organiza Conferința de toamnă a Asociației. Va fi un eveniment de amploare, la care vor participa peste 150 de specialiști și directori de biblioteci din țară.

Trebuie să fim la înălțime pe tot parcursul evenimentului, mai ales că anul acesta se vor organiza și alegerile, eveniment ce are loc o dată la patru ani. De aceea fac un apel la voi să vă aduceți contribuția în organizare, de fiecare dată când vă va fi solicitată și să colaborăm ca o echipă pentru bunul mers al conferinței.

Conferința va avea durata de două zile și jumătate, iar programul va fi structurat după cum urmează:

  • Miercuri, 5 octombrie, la ora 10.00 – deschiderea oficiala;
  • Miercuri, 5 octombrie, după prânz și joi, 6 octombrie, dimineața, până la ora 12.00 – ateliere desfășurate în paralel:
  1. Marketing și promovare online;
  2. Tipuri de utilizatori: cerere și ofertă în bibliotecile publice moderne;
  3. Biblioteca modernă – spațiu de joc tradițional vs. digital;
  4. Carte tipărită vs. carte electronică.
  • Joi, 6 octombrie, de la ora 14.00 – prezentări de lucrări în plen;
  • Joi, 6 octombrie, de la 16.00 – alegeri generale;
  • Vineri, 7 octombrie – vizita documentară (opțional).

Sesiunea de alegeri generale va avea loc în după-amiaza zilei de 6 octombrie 2016, începând cu ora 16.00.

Aveți atașate aici:

Vă rugăm să vă participați cu lucrări în conformitate cu tema conferinței și a atelierelor din cadrul acesteia. Termenul de înscriere pentru lucrări este de 19 septembrie.

Foarte important: Pentru că Biblioteca Județeană Iași este organizatoare, pentru membrii ANBPR Iași nu se achită taxa de participare.

Vă așteptăm.

Bogdan Ghiurco,

președinte ANBPR Iași.

Parteneri media:

radio-iasi-sigla-rgb-2tvriasi-landscape

sigla-ziarul-2logo-iasi-fun

yt_cover_01sigla-tele-m

 

Hot summer? Cool librarians!

E vară, e cald… Știu, n-aveți chef de prea multe vorbe…

De aceea: un set de clipuri despre bibliotecari cool. Și despre mijloace distractive de promovare a bibliotecii.

  1. Parodie după „Bohemian Rhapsody” a lui Queen. Versurile care m-au dat gata: „Is this non-fiction? Is this just fantasy?”

2. Parodie după Meghan Trainor: „All About The Bass”. Făcută de voluntari!

3. Parodie după aceeași melodie. Făcută de bibliotecari!

4. Parodie după Taylor Swift: „Shake It Off”.

5. Parodie după Mark Ronson ft. Bruno Mars: „Uptown Funk”.

6. Parodie după Adele: „Rolling in the Deep”.

7. Parodie după Coldplay: „Viva La Vida”.

Și mai sunt și altele. Le-am ales doar pe cele mai bune.

P. S.: Acum, sincer, mi se pare doar mie, sau în clipurile 4 și 5 bibliotecarii se poartă cam brutal cu cărțile? Îi cred că la ei fondul de publicații se reînnoiește des, dar, totuși, ce inimă să ai să le arunci așa?🙂

Bogdan Ghiurco

Biblioteca are chipul tău

bconesti2Nici nu știți cât de mult mă bucur să pot promova un proiect al ANBPR și, implicit, al bibliotecilor publice din România, care să aibă în prim plan oamenii, nu doar cărțile. O bibliotecă este, până la urmă, dincolo de mobilier și de alte dotări, pe atât de frumoasă pe cât sunt oamenii care-i calcă pragul. Dacă ei sunt mulțumiți, și biblioteca arată bine.

Vă prezint așadar o expoziție colectivă de fotografii organizată la inițiativa colegei Ruxandra Nazare (Brașov) cu sprijinul lui Marius Stoica (Arad).

La proiect au contribuit, de la noi din județ, Biblioteca Județeană Iași, Biblioteca Orășenească Târgu Frumos și Biblioteca Publică Popricani.

Expoziția poate fi vizualizată aici: https://expozitiaanbpr.wordpress.com/.

Și iată și câteva cuvinte lămuritoare ale inițiatoarei proiectului, Ruxandra Nazare:

„Acest proiect l-am propus ANBPR și a fost acceptat anul trecut în toamnă, încercând să fac din expoziție un proiect permanent al asociației, an de an și să valorific experiența unei expoziții temporare, pilot, organizată în 2015, în spațiul BiblioExpo, la sugestia Bibliotecii Naționale a României. Acea expoziție a fost gândită pentru vizita delegației IFLA Biblioteci pentru copii și adolescenți și a putut fi văzută doar în formă fizică. Ea cuprindea fotografii despre activitățile cu copii și adolescenți ale bibliotecilor județene.

Spre deosebire de anul 2015, în 2016 am dorit să facem expoziția și virtual, ca să poată fi văzută de orice persoană interesată și ne-am adresat tuturor bibliotecilor publice să ne trimită fotografii. Astăzi, avem fotografii nu numai de la bibliotecile județene, ci de la toate tipurile de biblioteci publice. Deja am tipărit fotografiile și vom organiza și o expoziție fizică la Biblioteca Națională a României, probabil în luna iunie.”

Bogdan Ghiurco

Curs de cetățenie activă – gratuit

header-bgFundația Progress, cea care a dezvoltat proiectul Al treilea spațiu în 14 comunități urbane din România, pune la dispoziția bibliotecarilor și celor interesați, ca resursă gratuită, cursul de cetățenie activă dezvoltat în cadrul proiectului, asta însemnând: planul de lecție, manualul facilitatorului și prezentarea PPT.

Cursul își propune să dezvolte abilități de cetățenie activă într-o societate în care majoritatea membrilor săi cred că a fi cetățean înseamnă doar a merge la vot, în care petițiile, chiar și atunci când sunt semnate, nu au urmări și în care oamenii sunt excluși de la luarea deciziilor și se simt neputincioși în fața autorităților.

Durata cursului este de două zile. Puteți alege să-l susțineți în întregime sau opta doar pentru anumite sesiuni din cadrul acestuia. Numărul recomandat de participanți este de minimum 10.

Dacă vă decideți să livrați cursul comunității dumneavoastră, vă rog să anunțați Fundația Progress prin formularul de contact disponibil pe site-ul lor, pentru a avea și ei o evidență despre sustenabilitatea proiectului lor.

Așadar, materialele de curs, pentru descărcare: Curs de cetățenie activă – plan de lecție, Al Treilea Spațiu – Manualul facilitatorului în domeniul cetățeniei active și Curs de cetățenie activă -_PPT.

Succes!

Bogdan Ghiurco

„Calculatoare gratis” se întoarce

asoclickAnul trecut, Biblioteca Orășeanească „Universul cunoașterii” Târgu Frumos a pus mâna pe câteva calculatoare.

Anul acesta, cine dintre voi va îndrăzni să le ia?

Depinde doar de voi:

„Ateliere Fara Frontiere a lansat pe 27 aprilie 2016, programul „Asoclick – Din solidaritate pentru educatie”, sprijinit de Kaufland Romania.

500 de calculatoare complete reconditionate de Ateliere Fara Frontiere vor dota organizatii non-profit si institutii educationale si sociale din toata tara. Astfel, se urmareste dotarea cu echipamente IT a circa 60 de organizatii. Termenul limita pentru inscrierea proiectelor pe www.educlick.ro este 10 iunie 2016.

„Pentru Kaufland Romania, a fi o companie responsabila implica asumarea rolului de partener social in comunitatile in care activeaza. Sustinand proiecte precum AsoclicK, reusim sa ajungem mai aproape de persoane care au nevoie de sprijin si promovam utilizarea si familiarizarea cu PC-urile in toate zonele tarii”, a declarat Anna-Katharina Scheidereiter, Responsabil CSR Kaufland Romania.

Etapele de desfasurare «Asoclick –Din solidaritate pentru educatie»:

1.            Propuneti un proiect de educatie care pentru o buna desfasurare dovedeste ca are nevoie de echipamentele informatice solicitate.
2.            Completati acest proiect pe formularul personalizat: http://www.educlick.ro/formular-asoclick cu informatii despre organizatie pana pe data de 10 iunie 2016.
3.            Dupa finalul inscrierilor un juriu, format din reprezentanti ai Kaufland Romania si ai asociatiei Ateliere Fara  Frontiere, experti tehnici si presa, va analiza toate proiectele si pe baza unor criterii obiective, va decide care sunt organizatiile castigatoare.

Contextul proiectului

Proiectul AsoclicK este un demers ce are ca obiectiv general reducerea decalajului informatic si sprijinul unei educatii echitabile in Romania, si are ca obiective specifice:
•             identificarea structurilor non-profit din Romania (ONG-uri, institutii de invatamant si institutii sociale) care au nevoie de calculatoare ca mijloc de educatie sau integare sociala si/sau profesionala.
•             selectionarea si echiparea celor mai bune proiecte cu materiale IT revalorizate, modernizate si dotate cu software-ul potrivit, astfel incat initiativele lor sa devina realitate.
•             consolidarea capacitatilor structurilor laureate cu scopul de a facilita activitati de educatie sau de predare bazate pe TIC (Tehnologia Informatiei si Comunicarii)

AsoclicK, un proiect de solidaritate digitala

Asoclick este un proiect de donatii IT organizat de asociatia Ateliere Fara Frontiere, cu sprijinul Kaufland Romania. Acest program faciliteaza accesul copiilor si tinerilor la educatie digitala, prin dotarea proiectelor educationale asociatiilor si institutiilor cu echipamente IT, si integreaza socio-profesional 25 de persoane pe piata muncii, prin reconditionarea echipamentelor IT in cadrul Ateliere Fara Frontiere.
Din 2008 pana in prezent, 1972 de proiecte au fost dotate cu un total de 9696 echipamente IT prin intermediul programul Educlick, ajutand astfel la alfabetizarea digitala, formarea si educarea a peste 300 000 de beneficiari din toata tara.”

Sursa: http://www.agora.ro/stire/asoclick-din-solidaritate-pentru-educa-ie

Cultură, virgulă ceva

Despre bugetul Culturii („nimic, virgulă ceva”), despre Brâncuși și despre ceea ce ne interesează pe noi, bibliotecarii, digitizare și proiectul Europeana.eu. Cu Dan Matei, fostul director al Institutului Memoriei Culturale și reprezentantul României în grupul de experți ai U.E. pentru digitizare.

VIDEO: AICI

N.B.: Din păcate, WordPress-ul nu permite (din motive de securitate, zic ei) încorporarea de clipuri în Flash, așa că mergeți, vă rog la sursă, pe site-ul DIGI24.

Bogdan Ghiurco

Gratis, cărți noi și bune!

Cotnari
Donația de la R.N.P.

Colegul Dorin Cozan, de la Biblioteca Publică Cotnari, a avut amabilitatea de a scrie un articol în care explică metodic cum a obținut el cărți gratis de la Rezerva Națională de Publicații, că poate mai doresc și alții să-i urmeze exemplul, dar nu știu cum.

Indiciu: e foarte simplu!

„După cum am scris pe contul de Facebook al bibliotecii din Cotnari, compartimentul Rezerva Națională de Publicații din cadrul Bibliotecii Naționale a României a făcut un cadou bibliotecii din comuna noastră, constând în 840 de volume, în valoare de 12.712, 39 lei.

Procedura de achiziție a documentelor în acest caz este foarte simplă și la îndemâna oricui, zic eu.

Iată cum am procedat eu:

  1. Fiind nou în breaslă, am întrebat, acum aproximativ un an, la compartimentul metodic al Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” Iași, dacă există și alte surse de achiziție de carte, în afara celor cunoscute de toată lumea. Astfel, am aflat de compartimentul Rezerva Națională de Publicații din cadrul Bibliotecii Naționale a României. Detalii despre compartiment (adresă, coordonator, email, telefon, ș.a.) aflați AICI.
  2. Am trimis un e-mail instituției, iar doamna coordonator al compartimentului mai sus amintit, Liliana Cristea, mi-a răspuns că, pentru a beneficia de serviciile Rezervei Naționale de Publicații trebuie să adresez o cerere către Directorul general al Bibliotecii Naționale, doamna Claudia Şerbănuţă, în care să prezint, succint, instituția pe care o conduc, și prin care solicit un transfer în regim de donație din fondurile disponibile ale R.N.P. Adresa trebuie să conțină antetul instituției, să fie semnată și ștampilată. De asemenea, e necesară precizarea în adresa scrisă a unui e-mail și a unui număr de telefon. Cererea am trimis-o prin poștă pe adresa: Biblioteca Națională a României, Bulevardul Unirii, Nr. 22, București sector 3.
  3. Din motive strict obiective, un răspuns oficial afirmativ am primit după o perioadă mai lungă de timp. Între timp, am păstrat legătura cu doamna coordonator, o persoană deschisă și amabilă, care a răspuns cu maxim profesionalism la toate întrebările legate de acest proces.
  4. În data stabilită de comun acord, după primirea răspunsului favorabil cererii noastre, ne-am deplasat cu o mașină a instituției unde sunt angajat și am ridicat volumele, semnând la București, procesul verbal de predare-primire a publicațiilor.

Recapitulare, pe scurt. Procedura e următoarea: se face adresa (detaliată de mine la pasul 2), se așteaptă răspuns, se deplasează la București pentru ridicarea pachetelor cu cărți și se semnează procesul verbal.

Doresc succes tuturor colegilor și, încă o dată, mulțumiri doamnei coordonator de la R.N.P. și Bibliotecii Naționale a României.”

Dorin Cozan,

bibliotecar Biblioteca Publică Cotnari

Genul cărții: împrumutat!

„- Băi, ce-aș citi un autor coreean!”

– Aaa, nu, te rog! Preferații mei sunt scriitorii olandezi de limbă germană.”

Când ați auzit pe cineva vorbind așa ultima oară? Cuuuum? Niciodată? Și totuși, dacă e să judecăm după felul în care sunt organizate colecțiile în bibliotecile de la noi cu acces liber la raft, ai crede că oamenii își aleg cărțile în funcție de naționalitatea autorilor și după limba în care scriu (chit că n-avem de-a face decât cu traduceri).

Modul de organizare după C.Z.U. este minunat pentru regăsirea publicațiilor de către bibliotecar, dar nu spune mai nimic unui utilizator care citește, cel mai probabil, după genuri literare și care, ok, poate știe că Joyce a fost irlandez, fiindcă asta are relevanță în interpretarea universului său artistic, dar care, neasistat de personalul de specialitate, n-o va întâlni în veci pe Amélie Nothomb, pusă la raftul de autori belgieni de limbă franceză, și va avea serioase dificultăți în a-i localiza pe Eugen Ionescu sau pe Hertha Müller, care au operele așezate fie la literatura limbii în care și-au scris majoritatea cărților, fie, dintr-un exces de naționalism, la literatură română, fie în amândouă locurile.

În bibliotecile noastre, un cititor amator trebuie să fie un mic enciclopedist, în așa fel încât să știe momentul exact când Ionescu a devenit Ionesco, ce cărți a scris Nabokov în rusă și ce cărți în engleză și să intuiască dacă Kazuo Ishiguro este romancier japonez sau britanic.

Nu mai spun că așezarea la raft după C.Z.U.-ul atât de drag nouă, bibliotecarilor, condamnă la obscuritate opere care, altfel, s-ar bucura de publicul bine meritat. Spre exemplu, Svetlana Aleksievici, autoare din Belarus, are o carte scoasă de Editura Corint în colecția Istorie, iar descrierea C.I.P. (din care multe biblioteci se inspiră) îi rezervă cifra 621 și ceva (motoare termice), toate astea în timp ce pe copertă scrie clar, cu majuscule, „Premiul Nobel pentru Literatură 2015”! Îmi explică cineva ce șanse are cartea asta să ajungă întâmplător pe mâna unui cititor? Aceeași șansă, probabil, ca și Zero. Biografia unei idei periculoase de Charles Seife, o lucrare fascinantă, condamnată să zacă la 51, pe raftul de matematică, între culegerile dătătoare de fiori ale lui Gheba și Petrică.

Și totuși există o speranță. Pentru ea voi pleda în cele ce urmează.

Acum o lună am avut ocazia de a face parte dintr-o delegație a Bibliotecii Județene Iași care a vizitat, printre altele, și filiala Ion Creangă a Bibliotecii Metropolitane București. Aici s-a optat pentru o așezare la raft a colecțiilor inedită încă la noi, dar care, în occident, este deja fumată.

Ajutați de artistul Dan Perjovschi, care a realizat semnalistica, bibliotecarii de la Creangă au organizat cărțile pe genuri, să aibă oamenii ce citi atunci când nu vin țintit, „pentru școală”, ci își doresc să rătăcească alene printre rafturi după următoarea carte care-i va izbi direct în plex, ca un pumn fără mănușă.

Aveți în colajul de mai jos câteva exemple despre cum au procedat ei:

Modelul acesta este ideal, zic eu, pentru o bibliotecă mică sau medie (filială, bibliotecă școlară, comunală). Deocamdată, este în faza de pilot la Biblioteca Metropolitană, urmând să fie implementat și în alte filiale. Iar, ca detalii „tehnice”, trebuie spus că documentele își păstrează cota de C.Z.U. (mai ales pentru uzul bibliotecarului), dar la raft, ele vor fi așezate tematic, urmând ca pe cotor să primească și un abțibild din acesta:
DSC02456Dacă nu vă atrage modelul „metropolitan”, puteți opta pentru ceva similar exemplului de mai jos, iar internetul și literatura de specialitate sunt și mai generoase decât pot fi eu în acest moment. Căutați!

genre-labels

Conform, blogului Mrs.ReaderPants, rata de circulație a documentelor (și indicele de satisfacție a utilizatorilor, aș zice eu) a crescut, într-un interval de doi ani, în această bibliotecă școlară care a ales schimbarea, de la 12.394 la 19.783.

Câteva cuvinte despre avantajele și dezavantajele organizării pe genuri:

Avantaje

  • cititorii își aleg mai ușor cărțile și știu unde pot reveni pentru altele din același domeniu;
  • cititorii au nevoie mai puțin de intermedierea bibliotecarului;
  • cititorii descoperă, datorită semnalisticii și așezării la raft prietenoase, cărți interesante din domenii care altfel i-ar fi lăsat reci;
  • este facilitată interacțiunea socială între cititorii interesați de același gen / domeniu / tematică;
  • bibliotecarul câștigă astfel un timp prețios, pe care îl poate investi în alte activități;
  • bibliotecarul își face mai ușor statistica cu ce domeniu „se cere” cel mai mult și i se oferă perspectiva de a observa domeniile din care nu „se împrumută”;
  • bibliotecarul poate recomanda mai ușor cărți și poate organiza cluburi tematice de lectură;
  • literatura română are de câștigat (aceasta circulă mai puțin acum, fiind asociată cu școala, dar, odată intercalați autorii români printre cei străini, după gen, lucrurile nu văd de ce nu s-ar schimba);
  • rata de circulație a documentelor va crește;
  • biblioteca va arăta altfel; va arăta că îi pasă!

Dezavantaje

  • la început, munca investită în rearanjarea colecțiilor, „bulinare”, catalogare, semnalistică este consistentă;
  • unele cărți sunt imposibil sau foarte greu de așezat după gen;
  • colecțiile bibliotecii se pot dovedi insuficiente pentru constituirea colecțiilor tematice (spre exemplu, unele biblioteci au foarte puțină carte polițistă sau SF);
  • există riscul ca anumite genuri să fie ignorate sau desconsiderate de către cititori.

Toată pledoaria mea de mai sus e doar o adunătură de vorbe, știu. Dar ca să-mi văd treaba dusă până la capăt, vă mai rog ceva. Ieșiți un pic din postura de bibliotecari. Și puneți-vă în pielea unui cititor, mic, necunoscător, pentru care biblioteca este deocamdată doar un spațiu mare și rece. Încercați să vedeți acest spațiu și serviciile sale prin ochii lui / ei.

Proiecția asta vă va uimi, pun pariu, la fel de mult ca și pe un funcționar de la primărie dacă i-ați cere să se imagineze stând la coadă și umblând din birou în birou după ștampile.

Părerea mea.

Bogdan Ghiurco